marți, 10 ianuarie 2012

N-am să mă mai cert cu vântul


O placă zgâriată aş vrea să fie timpul
Să cânte doar o melodie
Să nu fiu nevoit să mă mai cert cu vântul
Că-mi fură clipe, le duce unde ştie

Să cânte melodia ce o auzeam doar noi
Când valuri se spărgeau pe plajă
Şi ne iubeam îmbrăţişaţi şi goi,
Păziţi de-o stâncă, ca de-o strajă

Dar vântul ce sufla turbat în mare
Alunecând pe trupu-ţi desfătat


Neputincios atunci, urla in zare
Se arunca în valuri, de-arome îmbătat

De atunci, ieşea cântând din ape
Şi-ţi flutura-n codiţe ca o vrajă
Pândea când nu eram pe-aproape
Să ascundă urma ce o lăsai pe plajă

Spera să nu te mai găsesc
Că poate-o urmă lăsată de o fată
Mă va face orb, sau poate să greşesc
Şi el pe tine te va lua îndată

Dar i-am citit în cântec gândul
Şi-acum îmi fură clipă după clipă
Dar n-am să mă mai cert cu vântul
Căci eşti a mea, frumoasa mea iubită...

poezie, poezii, poezii de dragoste,  ganduri,  sentimente, trairi,  asezate in versuri . Dance Ioan 

5 comentarii:

  1. e minunata sincer...
    ar trebui sa isi faca o carte, serios!
    nu-mi prea plac poeziile dar el le are :
    stii tu:*

    RăspundețiȘtergere
  2. Hei,eu organizez un concurs ,este simplu .Daca vrei poti participa >:D< ♥ .Mai multe detalii pe blogul meu :)

    RăspundețiȘtergere

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...