luni, 10 septembrie 2012

Toamna sufletului meu



E toamnă iar şi zilele-s mai scurte,
Nopţile-s mai reci şi timpul trece greu.
Mi-e frig in suflet şi îmi aduc aminte
De flacăra fierbinte ce-ardea în trupul tău.

Îţi caut paşii, în lumina oarbă a unui felinar,
Sub frunzele aşternute pe aleea întunecată.
Le-aş aduna pe toate şi-aş face un altar,
La care să mă-nchin, să te mai văd o dată.

Să-ţi cer iertare, tu să mă ierţi cu-n zambet,
De pe buze să-ţi culeg sărutul
Să îngropăm ‚,adio’’ ce n-a fost spus din suflet,
Sub un altar de frunze, să stea în veci cuvântul.


Să ne iubim din nou, cum o făceam odată,
Să ne-nţelegem din priviri şi să simţim fiori,
Să alergăm din nou spre odaia luminată,
Să descătuşăm iubirea-n patul răvăşit, împodobit cu flori.

Dar acum e toamnă-n suflet la fel ca şi afară,
Amintirile, ca frunze cad şi vor să-ţi ţină locul.
De-i toamnă şi la tine şi-i rece, vino iară,
Te chem iubire, mi-e frig, aprinde iarăşi focul.

poezie, poezii, poezii de dragoste,  ganduri,  sentimente, trairi,  asezate in versuri . Dance Ioan








10 comentarii:

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...