vineri, 29 martie 2013

Suflet ingenunchiat




Incerc din rasputeri sa ma ridic
Sa-mi smulg genunchii din tarana
Sa pot iubi, macar un pic
Sa simt din nou cum inima suspina,

Dar in zadar, caci pieptul s-a golit
Ca o caverna de duhuri bantuita,
Din care sufletul c-o amintire a fugit,
Lasand in urma o minte chinuita.

Il leg cu lanturi si-l tarai dupa mine
Ca un hingher ce-l duce catre cusca,
Dar el ma latra si urla ca un caine
Si-arata coltii si inima mi-o musca.

Degeaba-i spune mintea ca esti o amintire
Ce s-a jucat cu el de-a dragostea nebuna,
Ca-i orb si tont si-i inca-n nesimtire
Si-a fost lasat sa zaca in tarana.

Incet, incet, a obosit in lant sa se mai zbata
Si sta ingenunchiat, spunand o rugaciune:
Sa nu-l inchid in lumea-ntunecata,
Sa-l las sa aduca o raza de la tine.


poezie, poezii, poezii de dragoste,  ganduri,  sentimente, trairi,  asezate in versuri. Dance Ioan

joi, 7 februarie 2013

la tarmul inimii



pe malul marii, de vant involburata,
cu ochii plansi,cu paru-n vant,
pe-un colt de stanca, cu fata-nspre pamant,
statea plangand o fata.

plangea cu-amar,
plangea de dor,
caci sufletul, neascultator,
se-ndragostise de-un hoinar.

o lacrima din ochi frumosi,
din suflet bun, de fata,
aluneca pe obraz, in jos,
in marea-nvolburata.

dorul care-l poarta-n ea,
e-un dor dulce, e dor mare,
si simte ca nu are loc
in netarmurita mare.

poarta-n ea iubire,
un colt de suflet si durere,
si-ar vrea, cu disperare,
sa se topeasca-n tulburata mare.

dar ochii din care s-a nascut ii dau indemn,
pe ale marii valuri inspumate,
ea grabnic sa se-ndrepte
spre indepartatul tarm.

duminică, 27 ianuarie 2013

Intoarcere


Intoarce-ti fata spre mine destine
Vreau sa sa-ti vorbesc, legat sunt de tine.
As vrea sa stiu unde mergi, de unde vii?
Ma duci spre verdeata, sau ma tarasti prin pustii?

Am mintea tulbure, pierduta in ceata
Fugind de moarte, ascunzandu-ma in viata.
Vrand sa fiu vesnic, voi risca sa mor,
Fara a cunoaste masura masurilor.

Nu-ti rade in barba ca marele mim,
Caci nu am ghicit un semn facut de destin,
Pe-o scena-n penumbra, prea slab luminata,
Ascuns de decor, cu fata mascata.

Esti singur pe scena, doar eu iti sunt spectator
Si n-am sa te aplaud destin tradator.
Cobori de pe scena, aproape de mine,
Caci esti al meu, dar fara masca destine.

Da-i liber frau gandirii mele,
Sa pot sa cred in mandrele iele,
Nu-mi da in noapte doar vise desarte,
Si-n zori sa duci iubirea departe.

Iubesc inceputul primilor pasi
Te rog destine, iubirea sa-mi lasi.
Nu imi fura ce noaptea mi-e drag,
Ca-n zori sa plang cu capul pe prag.




poezie, poezii, poezii de dragoste,  ganduri,  sentimente, trairi,  asezate in versuri. Dance Ioan

sâmbătă, 19 ianuarie 2013

Soarele si luna

Iubirea pe pamant e o farama,
Pe care-a scapat-o Dumnezeu din mana,
Pe cand o scotea din sufletu-i imens,
Si o-mpartea cu drag, in univers.


Cu suflete de muritori, nestiutoare,
Credem ca iubirea noastra-i mare.
Dar iubirea adevarata,
Soarele si luna ne-o arata.

S-au intalnit si s-au indragostit,
Cand Dumnezeu i-a zamislit.
Ea, frumoasa ca o floare,
El frumos, cu-n suflet mare.

El menit sa fie rege, pe un colt de univers,
De pe tronul lui de soare a vazut si-a inteles
Ca frumoasa lui iubita
De multi astrii e ravnita.

Se apropie incet ,
De preafrumoasa luna,
Simte flacara din piept
Si vrea s-o ia de mana.

Dar luna cea nerabdatoare,
Nascuta pentru-a fi iubita,
La pieptul soarelui ea sare
Si cu patima-l saruta.

Flacara iubirii se face-un foc imens,
Ce lumineaza-ntregul univers.
Luna simte-n suflet o durere mare,
O arde flacara ce iese din sufletul de soare.

Dumnezeu vede, e-ntelept.
Stie ca-n iubirea lui nebuna,
Cu razele din piept,
Soarele va arde preafrumoasa luna.

joi, 10 ianuarie 2013

Sarutul inghetat


Pe o tulpina de trandafir imperial
Impodobit in pragul iernii, in bruma de cristal,
Un boboc rosu-aprins, ce-n vara a uitat sa creasca,
Acum in prag de iarna,incearca sa-nfloreasca.

E-o zi senina si soarele-i pe cer.
O craiasa, un fluture neadormit, vede un mister.
Dezamortita de razele caldute, ce-o mângaie pe aripioare,
In trandafirul de frunze dezgolit, vede un boboc de floare.

Multicolore aripi de-o frumusete rara,
Fragile,diafane ca-n dulcea primavara,
Se-ndreapta-n zbor spre floarea fericita,
Ce-n pragul iernii, spera ca va fi iubita.

Vazând craiasa zburatoare ce poarta-n ea iubirea,
Petalele-si desface si-asteapta fericirea.
Asteapta si viseaza la dulcea sarutare,
Ce-o va primi in dar, bobocul cel de floare.

Craiasa se-apropie de floare, saruta o petala,
Cu-n sarut amagitor, ce sufletu-i inseala.
Frumoasa-i floarea, dar nu-i ca-n primavara.
Nu-i plina de miresme si mai departe zboara.

Stie bobocul ca timpul i-a trecut
Si-nchide in petala, dulcele sarut.
E-o dulce mângâiere, e al iubirii simbol sfânt
Si nu-l va lasa furat de-nselatorul vânt.

Soarele apune-ncet si ia cu el caldura-mbietoare
Ce-a dat sperante bobocului de floare.
Noaptea-l gaseste cu-n zâmbet cald pe fata
Si-l lasa-n zori, un boboc,rosu sarut,
Inchis in sloi de gheata.


poezie, poezii, poezii de dragoste,  ganduri,  sentimente, trairi,  asezate in versuri. Dance Ioan
Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...